
Articles associés :
Anthologie de chants et musique profanes - Descriptif de la mission (novembre 2009)
Canti & Musica - Le double album
Canti & Musica - Les titres non sélectionnés
Canti & Musica - Les interprètes
Musiques du Monde remercie tous ceux qui voudront bien nous faire parvenir les paroles manquantes de la liste de titres ci-dessous en écrivant à contact@musiquesdumonde.net
Paroles des chants
CD 1
CD 2
Anthologie de chants et musiques profanes (CD 1)
1 - O Fiammò
Interprètes : Claude Bellagamba, Nando Acquaviva et Jérôme Casalonga. Paroles complétées par Paul Colombani et polyphonie complétée et réarrangée par Nando Acquaviva. Traditionnel
O Fiammò t’aspettu è bramu
À quella sponda
Tù volasti da l’ortu à l’onda
Torna torna o Fiammò
À quella sponda
Avà quì mi sentu solu
Abbandunatu
In stu locu assubbissatu
Torna torna o Fiammò
À quellu statu
Ùn ti sapesti ingegnare
À quella sponda
Subbisti la sorte immonda
Fondu fondu o Fiammò
Sottu à quell’onda
3 - Terzetti Rusinchi
Interprètes : Anghjula Potentini, Elizabeth Bottalico et Jean-Marc Fabrizy. Traditionnel.
4 - Paghjella di Tagliu
Interprètes : Thomas Cipriani, Antoine-Marc Campana, André Olivi et Stéphane Morel. Traditionnel.
5 - Tribbiera
Interprète : Jérôme Casalonga. Traditionnel. Texte : F. Salducci
E simu a questa
O manso o tira
O tribbiera o tribbiera
D’a la mattina a la sera
D’a la sera a la matina
Ch’ell’un ci crei mulina
O o o
A tribbiala ‘cu la sfrula
Ch’ellu rogni paglia e pula
D’a la pula a lu ranu
Ch’e no ci cumpiimu stu pianu
O o o
Turna cui aio chi vene !
O tribbiate o tribbiatori
Ch’un n’e tempu d’a signori
D’a signore e d’a marquese
Quandu tire ognunu pese
O o o
O li boi scurnati
Stanu teghju e ripusati
Ma li boi cu le corne
Nantu l’aghja un anu tempu a dorme
Oooo
Gire e volta gira e volta
Pieghje mammata che morta
Ch’ella e morta sutterreta
Chi vi daremu sta ghjurnata
O o o
Via ‘e dali via e dali
Marchiate cume cavalli
Cume cavalli francesi
O quante bastimenti ingles
i
O o o
Via ‘e dali via e dali
Che li ci ghjunghenu le fate
Che lu fia san marcellu
Centu menu vacinellu
O o o
7 - Per u matrimoniu
Interprètes : Olivier Ancey. Texte de Dominique Ceccaldi. Traditionnel.
8 - Serinatu à i sposi
Interprètes : Laurent Barbolosi, accompagné au violon par François-Philippe Barbolosi. Texte du poète Dumenicu Antone Versini, dit Maistrale. Traditionnel.
S’è vo durmite indu le piume
Svigliatevi un pucarellu
Canta vogliu un sirinatu
Sottu à lu vostru purtellu
Un sirinatu pumposu
Degnu di lu vostru anellu
Canta st’anellu in la machja
Cù l’albitru muntagnolu
Hè natu lu pampasgiolu
Caccia pampana la vigna
È canta lu rusignolu
Abbraccè ne passerete
Cù li vostri suminati
A mezz’à tutta la ghjente
Sempre cumè ’nnamurati
È cuglierete li frutti
Di li più fiuriti prati
O sgiò sposu avete fattu
Un nidu di rundinelle
In amore avete coltu
U fiore di le zitelle
Sempre felice sarete
Sottu le più belle stelle
9 - Brindisi
Interprète : Nicole Casalonga. Traditionnel. Musique Nicole Casalonga
10 - Muntagne d’Orezza (Paghjella )
Interprètes : Joseph Turchini, Claude Bellagamba, Jean-Marc Fabrizy, Laurent Barbolosi et François-Philippe Barbolosi. Traditionnel.
11 - Lamentu di u castagnu
Interprètes : Claude Bellagamba. Texte par Antonbattista Paoli, dit Paoli di Tagliu. Traditionnel.
Or chi l’averaghju fattu
A lu corsu cusì ingratu
Chi m’ha fattu la sintenza
E à morte cundannatu
Senza sente tistimoni
Ne cunsulta lu giuratu
M’ ha dichjaratu la guerra
Cume à un veru malfattore ;
M’ ha messu li sbiri apressu
Chi m’attacanu terrore.
O Corsu, rifletti un pocu,
Versi me si senza core.
Cume à un banditu da forca
Tu m’ hai messu lu taglione ;
Di tutta la me famiglia
Voli tu la distruzzione.
O Corsu, s’hella ti piace,
Dammi una spiegazione,
M’ hai chjappu a l’arma bianca,
Tu per esse piu sicuru,
Quandu impronti lu mio fiori
,
Quandu lu fruttu è sicuru.
Un mi porti alcun rispettu,
O Corsu, si cusi duru !
Ne voli vede la fine,
Tu un guardi la stagione
Cull’ arme sempre in campagna,
A mazzola e u sigone,
Da la matina à la sera,
Batti senza cumpassione.
Subitu tagliatu à pezzi
E per mettemi in pappina
Chjami li to mulaterri
Per cunducemi à l’usina ;
O Corsu, rifletti e pensa
Chi faci la to ruina !
A un suppliziu senza nome
O Corsu, m’hai cundannatu :
A passà sottu à le seghe
E coce cume un dannatu ;
In botte chjirchjate in farru
Sò subitu imprigiunatu.
Un sentu in tutte le borghe
Che tintenne e tintennoni,
Bestemmie di mulateri,
Lu fiscu di li sigoni,
E di mule, carri e trenni
N’ è pienu strade e stradoni.
E’na guerra dichjarata,
Un è mica guerra finta ;
Un si pensa ad altre cose,
Un si pensa che à la tinta.
La mio povera famiglia
S’ella dura è prestu spinta.
Un ti ne ricordi piu,
Corsu di li tempi andati ?
Di Sampieru e Sambucciu,
Di tutti li to antenati,
Quandu da tanti nemici
Eranu sempre assaltati ?
Qual’è chi li siccuría,
Chi si dava tanta pena ?
Qual’ è chi li mantenía
Ben purtanti, à panza piena ?
Li mio frutti inzucarrati.
O Corsu, rifletti appena !
Un ti ne ricordi più,
Una sera, à lu fucone
Tutta la to famigliola
Cantava lu lazarone ;
Eramu un vennari sera
Di pane manc’un buccone.
Qual’è chi ti succurrí,
O Corsu, in quella sirata,
Chi mittiste la paghjola
E feste una pulindata ?
E cusì passaste alegra
U restu di la nuttata.
Un annu nun ci fù granu
E d’orzu manc’un granellu ;
Fiore tandu un ne sbarcava,
Trimavi da lu tardellu
Chi ti dava Mamma Piera.
E avale un sì più quellu ?
Qual’è chi ti rilevò,
O Corsu in quella stagione ?
Chi t’empía di pisticcine
Ogni sabatu in curbone ?
Eppo’avale ti sì messu
O Corsu, à fa lu briccone !
Guarda quante pimpasculate,
Quanti colpi aghju paratu !
Da la fame quante volte,
O Corsu, t’aghju salvatu !
Ed avà da gran nemicu
Versu me sí dichjaratu.
Ti vindii li me frutti
E’mpattavi li to affari ;
Vistii li to figlioli,
Rigulavi li scarpari ;
Ingrassavi lu purcellu,
Tutti l’anni avii danari.
Cantava lu mulinaru
Ch’avia pienu lu mulinu,
U cavallu galuppava
Sott’à lu so carruzzinu,
Chi per tuttu lu mio fruttu
Era, O Corsu,un gran festinu.
Facii porte e purtelli,
Sulai, casce e cascioni,
Intempiavi la to casa
Tu cu travi e cantilloni,
Grazia, O Corsu, eppur la sai,
A li mio gran figliuloni.
Ancu sin’à la to cascia
Quandu parti à l’altru mondu
Ti furniscu, e sta sicuru,
O Corsu, ch’io non cunfondu ;
Bastardu di Sambucciu,
Almenu rifletti à fondu !
Quandu la guerra è finita,
Chi sarà di te, mischinu ?
Zappa puru lu to fornu
E chjodi lu to mulinu :
Parterai per lu mondu,
Errente senza un quatrinu.
Ne farai lu tennifesta,
E lustrarai le botte,
Durmerai cume i cani
Quandu vinerà la notte
Perchè vindetta dumanda
L’alberu di le ballotte.
Sempre cu li stracci à collu
Passerai piani e muntagne ;
Camperai a erbiglie crude
Racolte nu le campagne,
Perchè vindetta dumanda
L’alberu di le castagne.
La to cumpagna di strada
Sarà sempre Mamma Piera ;
Per tuttu la truverai,
Sempre ti sarà sincera ;
Ti farà di la so scorta,
Corsu, lu portabandera
E famitu cume un braccu
Criparai dentru à un fossu.
Li padroni di l’usine
Diceranu :"Tarra addossu,
Chi lu nostr’affare è fattu."
Pensa bè, rifletti, o Corsu.
Chi ti poi sempre rimette
Di tutti l’errori e sbagli.
Mandali à fà le sighere
A sa mansa di canagli ;
Cusi abanduneranu
L’usine cu li travagli.
E lu to caru Castagnu
Risterà duv’ellu è natu,
A lampatti lu so fruttu,
Tantu dolce e inzuccaratu,
E cusì sarai, o Corsu,
Cume nanzu invidiatu.
13 - Ciucciarella
Interprète : Battista Acquaviva. Traditionnel.
14 - Ti ne parti
Interprète : Claude Bellagamba. Traditionnel.
Ti ne parti per un annu à serve cum’è sullatu
À mè mi ti lasci quì cù lu mio core addisperatu
Presta è fà mi ghjuramentu d’esse sinceru è fidatu
Dopu chì tù sì partutu tuttu lu mondu hè scuntentu
Ùn sente più la to voce è più pocu lu to cantu
M’ai lasciatu sola quì è soffre mi faci tantu
Eiu ùn facciu mai chè pienghje da la sera à la matina
Chì più nun ti vecu in locu eiu la to cara Anghjulina
Eiu la to capelli nera la to stella matuttina
Eio mi tengu sola sola serrata nu la mio stanza
Cù la penna mi cunsolu scrivendu à la mio speranza
Tesoru lu mio culombu tenimi currispundenza
La sera quand’eo ne ghjungu n’aghju tamantu l’affannu
Quand’eu mi calu per scrive a penna mi trema in manu
Sì tù mi lachi in issu statu la ghjente chì diceranu.
15 - Versu mozzu
Interprètes : Jean-Pierre Lanfranchi, Jean-Michel Fabrizy et Jérôme Casalonga. Traditionnel.
16 - Mulatteri d’Ulmetu
Interprète : Carlinu Orsucci. Traditionnel.
18 - Lamentu di Petrucciu
Interprète : Elizabeth Bottalico. Traditionnel.
19 - Ecco Bella
Interprètes : Thomas Cipriani, Antoine-Marc Campana, André Olivi et Stéphane Morel. Traditionnel.
22 - Miseria corsa
Interprète : François-Philippe Barbolosi. Traditionnel
23 - U Catanghjonu
Interprète : Jacques Culioli. Texte de Ghjuvan’Andria Culioli.
24 - Chì lu tempu
Interprète : Jean-Pierre Lanfranchi.
Cumu pianta l’arriloggiu
Chi ci port’a l’arritrosa
Cumu stirpa a vitriola
Chi manghja sin’a l’orgogliu
Ripigliu : Chi lu tempu pass’e core sensa sente lu rimore
In lu to visu li vighi
Sulcati so a suspiri
a pienti a rise e a gioia
ci anu scrittu la to storia
ripigliu
ma chi vale piu di pienghje
li moi ochji ogni mane
chi piu le ti voli tene
e piu l’ore si ne vanu
ripigliu
un v’appiccate e moi mani
a tuttu cio chi vi fughje
chi ghje cum’a para l’aque
o la nebbia per issi fiumi
26 - Lisa Bedda
Interprète : Jérôme Casalonga. Traditionnel de Zicavo
Ce chant, recueilli à Zicavo par Canta u Populu Corsu, raconte d’une manière désabusée la déception d’un amoureux dont la belle Lisa est partie à Bonifacio rejoindre les « voltigeurs » alors qu’il n’en était pas encore rassasié.
O Lisa bedda
Più d’una stedda
Cusì zitedda
Vulisti fugire
Ni pigliasti la via
Di Bonifaziu
Parchì eiu di tè
Ùn ni fubbi tantu saziu
È svegliati o Giannotti
Ùn aghji più russori
Parchi la nostra ninfa
Hè incù li vultisgiori.
Anthologie de chants et musiques profanes (CD 2)
1 - Versu longu (paghjella)
Interprètes : Jean-François Giamarchi, Michel Paoli, Thomas Cipriani, Claude Bellagamba et Jérôme Casalonga. Traditionnel.
3 - A Canzona di e tose
Interprète : Michel Paoli. Traditionnel. Texte : Anghjulu Santu Pietrucci.
4 - Pastore
Interprète : Jean-François Giamarchi. Traditionnel.
6 - Lamentu di u banditu Ghjuvan’ Camellu
Interprète : Antoine Ciosi. Traditionnel.
Dal mio palazzu
Cupertu à verdi fronde
Sù la Tasciana
Niente si nasconde
Vedo Carbini è Livia
Vedo Portivechju è l’onde
Meditandu il caso mio
La memoria si cunfonde
Cusì pensosu
Privu d’ogni contentu
Sfugar mi vogliu
Con lacrimosu accentu
Poveru Ghjuvancamellu
Dà principiu al tuo lamentu
Prego voi che m’ascoltate
Compatire al mio talentu
Io so banditu
Nel più bel fior de li anni
Per mio fratellu
Mortu cun tanti affanni
Dopu di avellu ammazzatu
Fù brusgiatu in i so panni
Ma speru ch’ognunu dica
Ch’o sò natu cù li sanni
Napoleone
Fratellu sventuratu
D’una donzella
Si n’era innamoratu
Poi partì per la Bastia
Co l’oggettu tantu amatu
Non hè questu un gran delittu
Quandu l’omu hè seguitatu
Ma il padre invece
Con quel falsa ragione
Il mio fratello
Lu fè metta in prigione
Or considerate ognuno
Quale fusse la cagione
Conniscendu di sua figlia
Tutta quanta l’opinione
Quel uomo infame
Mandò tutto in rovina
E la sua figlia
Chjamata Caterina
La serrò dentro una stanza
Corretta sera è matina
Poi uccise il mio fratello
D’un colpo di carapina
Subitamente
Dopo averlo ammazzatu
Si sottomesse
Al perfido giuratu
E con mezi ed influenza
Fù ben tosto giudicatu
Senza dubbiu in consequenza
Vense assoltu è liberatu
Ma per sua sorte
Quell’uccisore ingratu
Da un pellegrinu
Anch ‘ellu fù ammazzatu
Oggi davanti al Signore
Confesserà il suo peccatu
Dirà ben chè l’unu hè mortu
E l’altru disgraziatu
Disgraziatu
Son io per la furesta
Tutto l’inverno
Espostu à la timpesta
Sempre errante è pellegrinu
Ditemi chi vita hè questa
Una petra per cuscinu
La notte sottu la testa
O cuntentezza
O pace mia gradita
Dove ne andaste
Dolcezza di mia vita
O Carbini il bel soggiorno
Di stagion bella è fiorita
Di ritorno à l’alegrezza
La speranza oggi hè finita
Il portavista
Tendo versu Livia
Vego i nemici
Delbos in cumpagnia
Vego prendere il caminu
Di Zonza è Santa Lucia
Ma quandu ci scontreremu
Li surtarà la pazzia
O madre cara
Tù chjami li to figli
Uno hè sepoltu
E l’altro nei perigli
La tua voce più non sentu
Nè meno li to cunsigli
Prega l’angelo custode
Chi la morte non lo pigli
Voi caro padre
Sorelle del mio core
Pur lo comprendo
Quanto vi piange il core
La vostra trista esistenza
Hè una vita di dolore
Ma meglio hè starvine afflitti
Che vive cun disonore
Caro fratello
Io vendicar ti vogliu
Ti l’hò promessa
Sopra di quello scogliu
Quando il tuo sangue gentile
Bevette con gran cordogliu
La tragedia di tua morte
Tingerebbe più d’un fogliu
Quì cesso il canto
Addio miei genitori
Addio parenti
Sostegno del mio core
Della mia trista sventura
Mi raccomando al Signore
Il vostro Ghjuvancamellu
Non vi farà disonore
8 - Versu sermanacciu
Interprètes : Jean-Pierre Lanfranchi, Jean-Marc Fabrizy et Jérôme Casalonga. Traditionnel.
9 - Cuntrastu
Interprètes : Marylène et Jean-François Giamarchi. Traditionnel.
14 - Versu longu
Interprètes : Thomas Cipriani, Ghjiseppu Turchini, Laurent Barbolosi et François-Philippe Barbolosi. Traditionnel.
16 - Serinatu)
Interprète : Michel Paoli. Traditionnel.
17 - Lamentu di u banditu
Interprète : Jean-Marc Fabrizy.
19 - O la ricchezza
Interprète : Nicole Casalonga. Traditionnel.
20 - Vòceru à Maistrale
Interprète : Olivier Ancey.
22 - Amore sparitu (vòceru)
Interprète : Anghjula Potentini. Traditionnel.
Ti vulia fà un rigalu
In vita tua durante
Ti lu vogliu fà in morte
Chì sò u to fidatu amante
Mi lu levu è lu ti dò
Un ricchissimu diamante
Questu u cumprai in Egittu
Mi custò mille fiurini
Era tuttu d’oru maschicciu
Di i più diamanti fini
Cunsèrvalu eternamente
Benchì ùn siamu vicini
Ti vogliu fà una tomba
D’una rara architettura
Di màrmaru a culonna
Di cristallu la so mura
Duv’è tù sterai in l’urna
Infinchì lu mondu dura […]
À u core di a to tomba
Ci metterò una campana
D’arigentu lu più puru
È batterà la diana
A sunerà u nostru prete
Sei volte à settimana
Sopra à l’altare magiore
Ci metterò duie candele
Ch’elle stìanu sempre incese
Da Natale à San Mighele
Quessa à nome del tuo amante
Versu tè cun tanta fede
Prima ch’eu ti lasci o cara
Ti dirò un De profundis
Inseme un Agnus Dei
Qui tollis peccata mundi
Dunque abbracciu lu to visu
À rivèdeci quassundi.



